Primul standard internaţional pentru fabricarea automată a pieselor

Industry 4.0 este pe buzele tuturor, dar implementarea practică a acestui concept rămâne într-un stadiu incipient. Acest fapt este cauzat, nu în ultimul rând, de lipsa unor standarde de comunicare între mașinile digitale. Asociația VDW (Asociația germană a constructorilor de mașini-unelte) din Frankfurt am Main s-a implicat în remedierea acestui neajuns.

A fost formulat, pentru prima dată, un standard cuprinzător și, în același timp, flexibil prin care roboții sau alte sisteme de transport al pieselor de pre­lucrat pot fi integrate mult mai ușor într-un sistem de producție. Acest standard urmează a fi prezen­tat comitetului tehnic responsabil al Organizației Internaționale pentru Standardizare (ISO) în următoarele săptămâni. ,,Prin aceasta, lansăm unul din primele standarde globale de interfațare a siste­melor automate de producție,” a declarat cu mândrie dr. Hartmuth Müller, președintele grupului de lucru ,,Mașini-unelte – Interfețe automate” al VDW, care a elaborat acest standard.

 Un nou impuls dat automatizării…

Nu a trecut mult timp de când WGP (Societatea academică germană pentru tehnologia fabricației) – un grup de profesori germani recunoscuți în acest domeniu – a avertizat companiile mici și mijlocii să nu rateze participarea la revoluția lanțurilor de creare a valorii digitalizate oferită de Industry 4.0. Lipsa unor standarde pentru conectarea liniilor de producție, ca să nu mai vorbim de lanțuri întregi de producție, este deplânsă nu doar de mediul academic. „Firmele trebuie, uneori, să dea adevărate lupte pentru ca mașinile lor să poată comunica între ele în cadrul unui lanț de producție automatizat”, adaugă Ralf Reines, consultant tehnic al VDW.

Problema este următoarea: „Mașinile nu vor comunica dacă interfețele în cauză nu sunt com­patibile din cauza lipsei de standardizare, la fel cum oamenii nu se pot înțelege dacă nu vorbesc aceeași limbă”. În funcție de producător, semnale precum ,,Eliberează piesa” și „Introdu piesa în stația de încărcare” au denumiri diferite, iar sensurile din spatele acestora nu sunt definite în mod uniform. Iată de ce, de exemplu, un robot nu va putea să fie „de acord” cu modul în care respectiva mașină de prelucrare încarcă și prelucrează, apoi, piesele.

… fără o reprogramare costisitoare şi complicată

Marile linii de producție sunt, de cele mai multe ori, instalate fără a se testa în prealabil dacă mașinile au capacitatea de a comunica între ele prin intermediul diverselor interfețe cu care sunt dotate. Mașinile implicate (luate separat) sunt, ade­seori, prea mari și complexe pentru a fi transportate într-un mediu de testare. Din acest motiv, fiecare interfață (conexiunile prin care mașinile efectuează schimbul de date între ele) este examinată și  coor­donată în prealabil de către integratorii de sistem pe baza unei documentații complexe. Urmează apoi momentul cel mare, când linia este pornită – și de prea multe ori nu funcționează nimic. Pierderile de timp și bani prin reprogramarea interfețelor ar putea fi evitate dacă toate interfețele s-ar conforma unui standard încă de la început, aceasta fiind exact ceea ce oferă noul standard. „Standardul va oferi un impuls semnificativ digitalizării operațiunilor de producție și este un pas important pe drumul către Industry 4.0,” declară Hartmuth Müller încrezător.

Noul standard este flexibil

Standardul nou creat poate fi aplicat pe o bază modulară, pentru a satisface un spectru uriaș de cerințe diverse – oriunde piesele de prelucrat tre­buie deplasate de pe sistemele de transport la mașinile de prelucrare. Acest aspect ar putea implica mutarea componentelor unui produs, sau mutarea unei linii complexe de producție, cum ar fi cazul unei linii de producție din industria de automotive, unde piesele sunt prelucrate pe mai multe mașini. În ansamblu, utilizatorii pot alege între trei etape și opțiuni diferite de inter­pretare a standardelor în funcție de cerințele specifice proiectului în cauză. Pot fi adăugate sau omise anumite semnale de comandă a sistemului, în funcție de, între altele, dacă mașina este dotată sau nu cu poartă de alimen­tare a sistemului de protecție a zonei de prelucrare. Cele mai importante aspecte tehnice de siguranță sunt incluse, de asemenea, într-o interfață specială de securitate.

Pentru a garanta ușurința în exploatare, experții VDW au descris stan­dardul într-un fișier Excel, datorită căruia semnalele pot fi filtrate cu ușurință pentru diversele etape și opțiuni necesare.

Procedura formală a ISO începe cu un studiu global privind oportu­nitatea proiectului de standardizare la nivel internațional. Pentru aceasta, cel puțin patru țări trebuie să considere proiectul ca oportun pentru stan­dardizare. Dacă răspunsul este afirmativ, sunt lansate activitățile cerute de procesul de standardizare la nivel internațional. Experții sunt siguri că acest lucru se va întâmpla înainte de sfârșitul acestui an.

Source: T&T - Tehnică și Tehnologie

Photo/video source: T&T - Tehnică și Tehnologie