Primele 10 tendințe strategice în tehnologie în 2019

Gartner, Inc. a subliniat tendințele strategice de top în tehnologie pe care organizațiile trebuie să le exploreze în 2019. Analiștii au prezentat principalele rezultate pe durata Gartner Symposium/ITxpo 2018, din Orlando.

Gartner definește a fi o tendință a strategiei în tehnologie una ce are un potențial de inovare  substanțial, care începe să erupă dintr-un stadiu emergent și să ajungă la impact și utilizare mai largă, sau care reprezintă tendințe cu creștere rapidă, cu un grad mare de evoluții neașteptate, atingând puncte de vârf în următorii cinci ani.

Rețeaua Digitală Inteligentă a fost o temă consecventă în ultimii doi ani și continuă ca o forță majoră tot anul 2019. Tendințele din cadrul acestei teme sunt un ingredient cheie ce generează un proces continuu de inovare ca parte a strategiei ContinuousNEXT, a spus David CEARLEY, vice președinte și Gartner Fellow. De exemplu, inteligența artificială (IA) sub forma lucrurilor automatizate și a inteligenței augmentate se folosește împreună cu IoT (Internet of Things), edge computing și digital twins care furnizează medii integrate foarte inteligente. Acest efect combinativ al multiplelor tendințe grupate pentru a produce noi oportunități și pentru a genera noi schimbări este specific celor 10 tendințe de top în tehnologie de la Gartner 2019.

Primele 10 tendințe ale strategiei în tehnologie în 2019 sunt:

1. Obiecte autonome

Obiectele autonome precum roboții, dronele și vehiculele autonome, folosesc IA pentru activități automate pe care înainte le efectuau oamenii. Automatizarea acestora depășește limitele automatizării oferite de modelele de programare rigide, astfel că acestea exploatează IA pentru a oferi comportamente avansate, ce interacționează mai natural cu mediile înconjurătoare și cu oamenii.

Deoarece obiectele automate proliferează, preconizăm o trecere de la obiectele inteligente de sine stătătoare la o mulțime de obiecte inteligente care colaborează, cu dispozitive multiple ce lucrează împreună, fie independent de oameni, fie cu ajutorul comenzilor oamenilor, a declarat Cearley. De exemplu, dacă o dronă ar examina un câmp mare și ar găsi că este gata de cultivat, ar trimite „o combină autonomă”. Sau pe piața de livrări, cea mai eficientă soluție poate fi folosirea unui vehicul autonom pentru a transporta colete în zona țintă. Roboții și dronele de la bordul vehiculului ar putea asigura, atunci, livrarea finală a coletului.

2. Statistici augmentate (dezvoltate, multiple)

Statistica augmentată se concentrează pe o zonă specifică a inteligenței augmentate, folosind învățarea automată (machine learning – ML) pentru a transforma felul în care conținutul analizei statistice se dezvoltă, este consumat și împărtășit. Capacitățile de sinteză augmentată vor avansa rapid pentru a fi adoptate de majoritate, ca trăsătură esențială a pregătirii și a gestionării datelor, a statisticii moderne, a gestionării proceselor dintr-o activitate, pentru extragerea și procesarea datelor etc. Perspectivele automatizate rezultate din cadrul statisticii augmentate vor fi, de asemenea, încorporate în aplicațiile din cadrul  întreprinderii – de exemplu, cele din HR (resurse umane), finanțe, vânzări, marketing, servicii clienți, achiziții și departamentele de gestionare a bunurilor – pentru a optimiza deciziile și acțiunile tuturor angajaților, nu doar pentru analiști și specialiști în știința datelor. Statistica augmentată automatizează procesul de pregătire a datelor, de generare și de vizualizare a perspectivelor, eliminând nevoia de profesioniști ai științei datelor în multe situații.

Așa se va ajunge la știința datelor pentru cetățeni, un set emergent de capabilități și practici ce permit utilizatorilor, a căror sarcină principală este în afara domeniului statisticii și analiticii, să extragă perspective predictive și normative din date, a spus Cearley. Până la finalul lui 2020, numărul de cetățeni  specializați în știința  datelor va crește de cinci ori mai rapid decât numărul oamenilor de știință experți în știința datelor. Organizațiile pot folosi cetățeni specializați pentru a acoperi deficitul de talente din domeniul științei datelor și al  învățării automate generate de lipsa și costul mare al experților în aceste domenii.

3. Dezvoltarea antrenată de IA

Piața trece rapid de la o abordare în care profesioniștii experți în știința  datelor trebuie să facă echipă cu dezvoltatorii de aplicații pentru a crea cele mai dezvoltate soluții de IA, până la un model în care dezvoltatorul profesionist poate acționa singur folosind modele predefinite furnizate drept servicii. Lucrul acesta asigură dezvoltatorului un ecosistem de algoritmi și modele de IA, precum și instrumente de dezvoltare personalizate conform capacităților de integrare a IA și le modelează în soluții. Un alt nivel de oportunități pentru dezvoltatorul profesionist de aplicații decurge din modul în care IA este aplicată în însuși procesul de dezvoltare pentru automatizarea diferitelor științe ale datelor, dezvoltarea aplicațiilor și a funcțiilor de testare. Până în 2022, cel puțin 40 de procente din proiectele de dezvoltare de noi aplicații vor avea în echipe co-dezvoltatori IA.

În cele din urmă, medii de dezvoltare influențate de o IA foarte avansată, ce automatizează atât aspectele funcționale și non-funcționale ale aplicațiilor, vor da naștere unei noi generații de dezvoltatori de aplicații pentru cetățeni în care non-profesioniștii vor putea folosi instrumente influențate de IA pentru a genera în mod automat noi soluții. Instrumentele ce permit non-profesioniștilor să genereze aplicații fără codare nu sunt o noutate, dar ne așteptăm ca sistemele influențate de IA să genereze un nou nivel de flexibilitate, adaugă Cearley.

4. Replici digitale

O replică  digitală se referă  la reprezentarea digitală a unui entități sau a unui sistem din lumea reală. Până în 2020, Gartner preconizează că vor fi peste 20 de miliarde de senzori și puncte terminus conectate și replici digitale pentru potențiale miliarde de obiecte. Pentru început, organizațiile vor implementa replicile digitale în mod simplu. Le  vor dezvolta în timp, îmbunătățindu-le abilitatea de a achiziționa și de a vizualiza datele corecte, de a folosi statistici și reguli corecte și de a răspunde eficient obiectivelor activității.

Un aspect al evoluției replicii digitale ce trece dincolo de IoT vor fi întreprinderile ce le vor implementa în cadrul organizațiilor lor (DTOs). DTO este un model dinamic de software ce se bazează pe date operaționale sau de altă natură pentru a înțelege cum  o organizație pune în aplicare modelul său de afacere, cum se conectează  la stadiul curent, cum dispune de resurse și răspunde la schimbări pentru a furniza valoarea la care se așteaptă clientul,” a declarat Cearley. „DTOs ajută la stimularea eficienței în cadrul afacerilor și crează procese mai flexibile, mai dinamice și mai sensibile ce pot reacționa, potențial, în mod automat la condițiile care se schimbă.

5. Empowered Edge

Edge se referă la dispozitive finale folosite de oameni sau încorporate în lumea din jurul nostru. Edge computing descrie o topologie (distribuția componentelor rețelei) operațională în care procesarea informațiilor, achiziția și furnizarea conținutului sunt poziționate mai aproape de aceste puncte finale.  Încearcă să mențină traficul și procesarea la nivel local, scopul fiind de a reduce traficul și timpul de așteptare.

În scurtă vreme, edge este acționat de IoT și de necesitatea de a menține procesarea mai aproape de final decât pe un server cloud centralizat. Totuși, decât să creeze o nouă arhitectură, cloud computing și edge computing se vor transforma în modele complementare cu serviciile cloud, fiind gestionate ca un serviciu centralizat ce efectuează operații nu doar pe servere centralizate, ci și pe servere situate în incinte și chiar pe dispozitivele finale.

În următorii cinci ani, chip-urile de IA specializate, împreună cu puterea mai mare de procesare, stocare și alte capabilități avansate se vor adăuga unei game mai largi de dispozitive finale. Neomogenitatea extremă a acestei lumi de IoT încorporate și a ciclurilor lungi de viață ale bunurilor, cum ar fi sistemele industriale, vor genera provocări manageriale semnificative. Pe termen mai lung, pe măsură ce 5G se maturizează, mediul în expansiune al edge computing va avea o comunicare mai robustă înapoi către serviciile centralizate. 5G asigură timpi de așteptare mai mici, lățime mai mare de bandă, și (foarte important pentru edge) o creștere deosebită a numărului de noduri (puncte finale) pe km pătrat.

6. Experiență captivantă

Platformele conversaționale schimbă modul în care oamenii interacționează cu lumea digitală. Realitatea virtuală (Virtual reality – VR), realitatea augmentată (augmented reality – AR) și realitatea mixtă (mixed reality – MR) schimbă modul în care oamenii percep lumea digitală. Această modificare combinată a modelelor de percepție și de interacțiune conduce la viitoarea experiență captivantă a utilizatorului.

În timp, vom trece de la a gândi la dispozitive individuale și la tehnologii cu interfață fragmentată de utilizator (UI) la o experiență pe multi-canale și multi-modală. Experiența multi-modală va conecta oamenii cu lumea digitală pe sute de dispozitive finale ce îi înconjoară, inclusiv dispozitivele tradiționale de operare, dispozitive elctronice portabile (capabile să fie conectate în rețea), automobile, senzori de mediu și dispozitive de consum, a spus Cearley. Experiența multi-canale va folosi toate simțurile umane dar și simțurile moderne ale calculatoarelor (cum ar fi căldură, umiditate etc.) în totalitatea acestor dispozitive multi-modale.  Acest mediu multi-experiențe va crea o experiență de ambient în care spațiile ce ne înconjoară definesc „calculatorul” mai degrabă decât dispozitivele individuale. De fapt, mediul este calculatorul.

7. Blockchain

Blockchain, un tip de registru distribuit, promite să dea o nouă formă industriei acordând încredere, furnizând transparență și reducând costurile pe tot cuprinsul ecosistemelor de afaceri, cu posibilitatea de a diminua costurile, de a reduce timpii de stabilire a tranzacțiilor și de a îmbunătăți fluxul de lichidități. Azi, încrederea este acordată băncilor, centrelor de informare, guvernelor și multor alte instituții drept autorități centrale deținând „singura versiune a adevărului”, păstrat în siguranță în bazele lor de date. Modelele centralizate de încredere cumulează întârzieri și costuri de tranzacționare (comisioane, onorarii și valoarea în bani a timpului) în cadrul tranzacțiilor. Blockchain asigură o modalitate alternativă de încredere și elimină nevoia prezenței autorităților centrale în arbitrajul tranzacțiilor.

Tehnologiile curente de blockchain și conceptele sunt imature, prost înțelese și nedemonstrate la scara operațiunilor de afaceri de importanță critică. Se întâmplă astfel mai ales cu elementele complexe ce sprijină scenarii mai sofisticate, spune Cearley. În ciuda provocărilor, potențialul semnificativ de schimbare înseamnă că liderii CIOs (Chief Information Oficer) și IT ar trebuie să înceapă să evalueze blockchain, chiar dacă aceștia nu adoptă în mod hotărât tehnologiile în următorii cinci ani.

Multe inițiative de blockchain de azi nu implementează toate atributele blockchain — de exemplu, o bază de date cu un nivel mare de distribuție. Aceste soluții inspirate de blockchain sunt văzute ca mijloace de a atinge eficiența operațională prin automatizarea proceselor de afaceri, sau prin digitalizarea înregistrărilor. Acestea au potențialul de a mări aria de distribuție a informațiilor între entitățile cunoscute, precum și de a îmbunătăți  oportunitățile de urmărire și amplasare a bunurilor fizice și digitale. Totuși, acestor abordări le lipsește valoarea unei reale schimbări de blockchain și multe sporesc blocarea furnizorilor. Organizațiile care aleg această opțiune trebuie să înțeleagă limitările și să fie pregătite să treacă, în timp, la soluții complete de blockchain și să știe că aceleași rezultate pot fi obținute cu o folosire mai eficientă și adecvată a tehnologiilor existente de non-blockchain.

8. Spații inteligente

Un spațiu inteligent este un mediu fizic sau digital în care oamenii și sistemele ajutate de tehnologie interacționează în ecosisteme din ce în ce mai deschise, conectate, coordonate și inteligente. Elemente multiple — inclusiv oameni, procese, servicii și obiecte — se reunesc într-un spațiu inteligent pentru a crea o experiență mai captivantă, interactivă și automată pentru un grup țintă de oameni și scenarii industriale.

Această tendință se contopește de ceva vreme cu elemente precum orașele inteligente, locurile de muncă digitale, case inteligente și fabrici conectate. Credem că piața intră într-o perioadă de livrări accelerate de spații inteligente și robuste, dat fiind faptul că tehnologia devine parte integrantă a vieții noastre cotidiene, fie ca angajați, beneficiari, membri ai comunității sau cetățeni, declară Cearley.

9. Etică digitală și intimitate

Etica digitală și intimitatea reprezintă o preocupare în creștere pentru indivizi, organizații și guverne. Oamenii sunt din ce în ce mai preocupați de felul în care informațiile cu caracter personal sunt folosite de organizații, atât în sectorul privat cât și în cel public, iar reacția va crește față de organizațiile ce nu abordează  proactiv aceste preocupări.

Orice discuție despre intimitate ar trebuie să se bazeze pe tema mai largă a eticii digitale și încrederii beneficiarilor, alegătorilor și angajaților. În timp ce intimitatea și securitatea sunt componente fundamentale în construirea încrederii, încrederea reprezintă, de fapt, mai mult decât aceste componente, spune Cearley. „Încrederea este acceptarea adevărului unei afirmații fără probe sau investigații. În fond, poziția unei  organizații față de intimitate trebuie determinată de poziția sa mai largă asupra eticii și încrederii. Trecând de la intimitate la etică, discursul depășește granițele „conformării” ajungând la „noi facem ceea ce trebuie.

10. Quantum Computing

Quantum computing (QC) este un tip de calcul non-clasic ce operează în stadiul cuantic al particulelor subatomice (de exemplu, electroni și ioni) ce reprezintă informația ca pe un element semnificând un bit cuantic (qubit). Această operare paralelă și stabilitate exponențială a computerelor cuantice înseamnă că ele excelează în probleme prea complexe pentru o abordare tradițională sau acolo unde algoritmii tradiționali ar avea nevoie de prea mult timp să găsească o soluție. Industriile, precum cea auto, financiară, de asigurări, farmaceutică, militară și organizațiile de cercetare au cel mai mult de câștigat de pe urma progresului QC.  În industria farmaceutică, de exemplu, QC ar putea fi folosit la modelarea interacțiunii moleculare la nivel de atomi pentru a accelera timpul în care poate ajunge pe piață un nou medicament de tratare a cancerului sau QC ar putea accelera și prezice într-un mod mult mai exact interacțiunea dintre proteine ce duce la noi metodologii farmaceutice.

Liderii CIOs și IT ar trebuie să înceapă să planifice QC prin creșterea capacității de înțelegere și a modalității în care poate fi aplicat în probleme de afaceri din lumea reală. Învață în timp ce tehnologia este încă în stadiu emergent. Identifică probleme din lumea reală acolo unde QC are potențial și consideră posibilul impact asupra securității, declară  Cearley. Dar să nu credeți că va revoluționa lucrurile în următorii câțiva ani. Majoritatea organizațiilor ar trebui să învețe despre QC și să-l monitorizeze până în 2022 și poate să-l exploateze din 2023 sau 2025.

Source: Gartner

Photo/video source: Gartner