Realitatea augmentată – doar un joc?

Uneori chiar lucurile obișnuite sunt cele care fac ca tehnologia să depășească așteptările. De exemplu, realitatea virtuală părea să fie retrogradată și umbrită până acum câteva luni, dar mulțumită aplicației Pokemon GO aceasta a intrat din nou în atenţia noastră.

Prinderea unei mici creaturi folosindu-te de niște mingi virtuale poate nu pare cea mai bună sau mai inteligentă metodă de a utiliza tehnologia – dar cu siguranță este profitabilă: Creator Nintendo câștigă aproximativ 200$ în fiecare secundă.

Potențial subestimat

Cu aproximativ 10 ani în urmă, o altă firmă și-a câștigat cele 15 minute de faimă mulțumită realității virtuale: Liden Labs a captat atenția utilizatorilor, brand-urilor și companiilor pentru scurt timp cu ajutorul lumii virtuale create, numită „Second Life” – până când nu a mai fost la modă, puțin timp mai târziu. Deci, creează oare realitatea virtuală miracole de scurtă durată? În niciun caz, spune asociația de internet Eco. Aplicarea și potențialul pieței realității virtuale sunt, de fapt, foarte subapreciate. „Îmbogățirea percepției lumii reale cu informații suplimentare va deveni un megatrend”, prezice Dr.Bertina Horster, director al Mobile for Eco. „Odată cu Industria 4.0, realitatea augmentată intră în producția industrială.”

Diverse institute de cercetare, inclusiv  Fraunhofer IFF, VRVis și TU München au dezvoltat soluții inovatoare în domenii precum medicina, ingineria mecanică și IT-ul. Elbedom, de exemplu, este un laborator de realitate mixtă în care obiectele de mari dimensiuni, cum ar fi  mașini, sisteme , fabrici sau întregi orașe pot fi vizualizate pe o scară 1:1. Asta permite mai multor utilizatori simultan să proiecteze machete ale sistemelor și fabricilor sau planurile orașelor, fără a fi nevoie să poarte căști speciale sau alte echipamente. În schimb, proiectoare cu laser creează interfața dintre realitate și lumea virtuală.

O chestiune de atitudine

Frontierele dintre realitatea augmentă, realitatea mixtă și realitatea substituțională devin din ce în ce mai fluide. În termeni simpli, toți acești termeni descriu același lucru: integrarea modelelor create cu date generate de calculator în percepția noastră. Diferențele constau în abordarea lor. Realitatea mixtă descrie combinația dintre lumea reală și cea virtuală, cum ar fi atunci când oamenii reali apar în medii virtuale.

Realitatea augmentată răstoarnă tiparele: informații virtuale, animații sau elemente grafice sunt suprapuse scenelor reale – ca în Pokemon GO. Realitatea substituțională implică elemente reale introduse în scene virtuale. Aici iluzia este perfectă pentru utilizator, care în cele mai bune cazuri nu mai poate face diferența între lumea reală și cea virtuală.

Pentru industrie, dezvoltarea rapidă a acestor tehnologii și, mai presus de toate, metodologiile care stau la baza captării datelor oferă posibilități aproape nelimitate. O serie de domenii de aplicare au fost stabilite în toate sectoarele de business, în educație, planificare și prezentări. În special atunci când vine vorba de replicarea unor medii foarte scumpe, periculoase și greu de accesat, realitatea virtuală este o variantă mult mai bună din punct de vedere al costurilor – spre exemplu, pentru o cabină de pilotaj Airbus, o platformă petrolieră, o centrală electrică sau o sală de operații. Realitatea augmentată, unde percepțiile reale sunt combinate cu date virtuale, este încă la început în acest domeniu.

 

Realitatea virtuală face realitatea actuală mai eficientă

De exemplu, soluția celor de la Boch Rexroth numită „Insight Live” promite o combinație profitabilă de realitate virtuală și percepții reale. Sistemul este utilizat de către producătorulde motoare și sisteme de acționare Hägglunds, ale cărui produse sunt folosite în întreaga lume. În cazul în care un client are o problemă cu sistemul de acționare, tehnicienii pot contacta acum suportul celor de la Hägglunds direct de pe site, iar expertul lor poate urmări întreaga scenă live prin intermediul camerei tabletei. Acest specialist poate, de asemenea, să își folosescă mâinile, uneltele, documentele sau diagramele pe display-ul tehnicianului, care poate imediat să vadă ce trebuie făcut cu mașina, și să efectueze diagnostice și reparații.

Realitatea augmentată va ocupa un rol important în viitorul logisticii și al fabricației. În loc de a lucra în medii diferite, ca până acum – de exemplu,pe foaie folosind un scanner– ochelarii pentru realitatea virtuală combină împrejurimile cu informații electronice. „Operatorul motostivuitoarelor vede chiar în fața ochilor ce trebuie să ia și de unde, și unde, în ce loc, trebuie duse.”, spune Dr. Bettina Horster din partea asociației Eco. Vision Picking este numele dat de DHL unui proiect care va permite angajaților din depozite să facă totul fără liste și instrumente. Informații relevante sunt afișate în câmpul vizual al utilizatorului, cum ar fi locația de stocare și poziția din camionul care adună comenzile. Angajatul înregistrează coduri de bare și coduri QR utilizând scanner-ul integrat în ochelari.

Cu toate acestea, provocări foarte reale stau în calea punerii în aplicare la scară largă a tehnologiilor virtuale: duratele vieții bateriilor, costuri ridicate pentru investiții și disponibilitatea insuficientă a rețelei, acestea fiind doar câteva dintre ele. Acestea sunt exact problemele care i-au determinat pe mulți dintre jucătorii de Pokemon GO să renunțe.

Mai multe despre noile concepte și tehnologii puteți afla vizitând Hannover Messe 2017.

Cei ce doresc să participe în calitate de vizitatori își pot procura bilete de intrare gratuite accesand  acest link .

Pentru detalii legate de participarea la Hannover Messe, contactați reprezentantul Deutsche Messe în România și Republica Moldova:

Luminiţa Constantin

Source: Hannover Messe

Photo/video source: Deutsche Messe

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!